Proiectul de cercetare Limes Transalutanus, în cooperare cu Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Judeţean Teleorman, anunţă organizarea, luni, 7 august 2017, a ediţiei inaugurale a „Zilei Porţilor Deschise” pe şantierul arheologic Băneasa din comuna Salcia, judetul Teleorman.
După o primă campanie scurtă de săpături, în septembrie 2016, la castrul mare de la Băneasa, în anul acesta Muzeul Naţional de Istorie a României începe un program de cercetări arheologice sistematice, pe termen nedeterminat. Săpăturile de acest an au început pe 14 iulie, apropiindu-se de finalizarea a trei săptămâni de lucru.
Dacă în 2016 a fost vizat colţul de sud-vest al castrului mare, în 2017 săpăm în colţul diametral opus, de nord-est. Scopul principal al campaniei este explorarea sistemului de apărare (val, palisadă, două şanţuri de apărare), cât şi determinarea fazelor de construcţie şi distrugere.
Vezi lista locurilor de muncă vacante pentru această perioadă prin rețeaua Eures!
Castrul mare de la Băneasa este cea mai mare fortificaţie romană de pe frontiera din prima partea a veacului al III-lea d.Hr., cunoscută sub numele de Limes Transalutanus. Această frontieră, păzită de aproape 30 de garnizoane, începea la malul Dunării, la 7 km est de Turnu Măgurele, continua pe direcţia Roşiorii de Vede, Socetu (ultima localitate din judeţul Teleorman), Crâmpoia (fort pe teritoriul jud. Olt), Urlueni, Săpata de Jos (ambele în sudul judeţului Argeş), traversa râul Argeş la Piteşti, apoi urca pe munte pe traseul Purcăreni, Jidova, Câmpulung, Voineasa, Rucăr, Oratea, de unde trecea în Transilvania (Cetatea Carului, Răşnov), ajungând la porţile Moldovei, la Breţcu, în pasul Oituz. Traseul descris măsoară aproximativ 375 km.
Proiectul va fi definitivat în anii imediat următori
Cercetările de la Băneasa au ca scop înţelegerea modului în care romanii reuşeau să se adapteze la o zonă relativ aridă, lipsită de resursele specifice tradiţionale culturii romane (piatra, pădurile). Dintre scopurile secundare – dar importante – se numără estimarea stării de conservare a monumentului istoric, cât şi colectarea datelor minime necesare pentru o propunere de valorificare turistică, proiect care va fi definitivat în anii imediat următori.
Castrul de la Băneasa se numără printre puţinele de pe această frontieră, alături de micul fort de la Putineiu, selectate de Comisia Naţională Limes pentru a face parte din propunerea României pentru înscrierea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO – a obiectivelor de patrimoniu imobil care au alcătuit frontiera Imperiului Roman. Dacă aţi auzit de Zidul lui Hadrian – şi multă lume a auzit – atunci puteţi intui cam ce urmează să se întâmple, în anii următori, la Băneasa de Teleorman.
Ziua Porţilor va constitui un prilej de a vedea situl arheologic (o hartă va fi anexată), pe arheologi la lucru, de la care veţi primi informaţii suplimentare despre castru şi despre limes (frontiera romană).
